Încăperile de sus
Tom Kenyon, MA
Cântărește în jur de 1,4 kilograme și e înconjurat de un număr uluitor de neuroni: circa 100 de miliarde. Aceste minuscule procesoare de informații sunt conectate printr-o rețea extraordinar de complexă, și s-a estimat că numărul conexiunilor dintre aceste celule neuronale îl depășește pe cel al stelelor din universul cunoscut. Vorbesc, desigur, despre creierul uman.
Creierul, în toată complexitatea lui, ne produce experiența senzorială, mentală și emoțională despre noi înșine și lume. Remarcați că am spus „produce”. Cei mai mulți dintre noi cred că noi cunoaștem în mod direct lumea, dar lucrurile nu stau așa. Creierul ne sintetizează toate percepțiile senzoriale, gândurile, sentimentele și amintirile, într-un fel de melanj neuronal pe care îl interpretează drept lume. Noi percepem lumea ca fiind separată de noi, însă experiența noastră despre lume este de fapt o creație a creierului.
Experiența voastră despre lume este unică vouă. Nimeni altcineva nu percepe „lumea” exact la fel ca voi. Acest lucru se datorează în mare parte modului în care vi s-a dezvoltat creierul în perioada intrauterină și în perioada formativă a copilăriei.
Când vă aflați în uter, celulele stem migrau spre diverse locuri din creier. Iar zona unde s-au stabilit a determinat tipul de neuroni care urmau să devină. Vechea zicală din domeniul imobiliar e adevărată și când vine vorba despre granițele neurologice: amplasare, amplasare, amplasare.
Spre exemplu, după cum probabil știți, neuronii din partea din spate a creierului (numită zona occipitală) sunt responsabili de facultatea de a vedea. Aici e locul unde se termină magistrala superneuronală ce pornește din ochi. Impresiile neurologice de la nivelul ochilor pătrund în zona occipitală sub formă de imagini răsturnate, aici, în această zonă specializată a creierului imaginile fiind întoarse cu susul în sus. Fără această zonă din creier nu am fi capabili să vedem, chiar dacă ochii ar avea o vedere perfectă.
În timp ce citiți aceste cuvinte, nu sunteți conștienți de acest fapt, dar rețelele neuronale din ochi, precum și din zona occipitală, sunt foarte active.
În același timp, o altă zonă din creier, numită zona Wernicke (aflată în apropierea tâmplei stângi) vă permite să înțelegeți aceste cuvinte și să le extrageți sensul.
Neuroștiința cartografiază cu rapiditate zone specifice ale creierului, împreună cu regiunile și rețelele neuronale responsabile de experiența noastră despre noi înșine și lume.
Să aruncăm o privire rapidă asupra unei zone din creierul uman pe care neuroștiința o explorează în prezent din ce în ce mai în detaliu. În mod interesant, înțelepți de acum mii de ani știau despre existența acestei zone din creier, deși o denumeau altfel și considerau că deține un secret legat de stările extinse de conștiință.
Fiziologii numesc această zonă din creier al treilea ventricul. Ventriculele sunt niște spații goale din creier, ceva de genul unui șvaițer neurologic. Iar aceste spații goale ventriculare primesc un lichid important care e pus în circulație în sus pe coloana vertebrală. El se numește lichid cefalorahidian și are un uriaș impact asupra activității și performanței creierului. Yoghinii din India antică știau și ei de existența ventriculului al treilea, dar ei îi spuneau Peștera lui Brahma.
Notă: În diagrama de mai sus, al treilea ventricul este în zona aflată aproximativ în centrul creierului. Glanda pituitară e amplasată în stânga părții de jos a ventriculului, iar glanda pineală în dreapta părții lui de sus.
Brahma e zeul hindus al creației și, potrivit textelor yoghine antice, a creat universul rostind sunetul OM – vibrația primordială fundamentală responsabilă de existența tuturor lucrurilor. Deși mitul e diferit, versiunea hindusă despre creație rezonează oarecum cu versiunea creștină despre creație („… și Dumnezeu a spus să fie lumină”).
Potrivit filosofiei yoghine, aici, în Peștera lui Brahma (al treilea ventricul) vă creați experiența despre lume sau Maya (iluzia dualității).
Din perspectiva yoghină, dansul lui Shakti (energia subtilă) în interiorul Peșterii proprii vă influențează percepția despre voi înșivă și despre lume. Iar numeroase tehnici din yoga influențează această curgere a lui Shakti – modificându-vă prin urmare lumile perceptuale interioare și, posibil, pe cele exterioare.
Unele tradiții numesc Peștera lui Brahma, Camera ezoterică, însă concepția e similară. În ventriculul al treilea are loc un dans al energiilor subtile care ne creează și ne poate remodela percepția despre noi înșine și lume.
În ventriculul al treilea se află două structuri fiziologice foarte importante: glanda pineală și pituitară. Pituitara este principala regulatoare a întregului sistem endocrin – o structură neurologică crucială, care e vitală pentru sănătatea noastră.
Glanda pineală e un pic mai enigmatică din câteva motive. Fiziologic, pineala e responsabilă de producerea melatoninei, o importantă substanță chimică crucială pentru somnul reconfortant, precum și pentru ritmul nostru circadian. Unii cercetători sunt însă de părere că glanda pineală are și alte scopuri.
Pineala e singura glandă din corp înfășurată în jurul unei structuri cristaline, mai exact a unui cristal alcătuit din carbonit de calciu. Sir Isaac Newton, respectatul fizician din secolul al XVII-lea, credea cu fervoare că glanda pineală e sediul sufletului – idee pe care neuroștiința modernă a respins-o.
Mai recent, Bruce Lipton, un genial biolog din domeniul biologiei celulare, a propus ideea potrivit căreia cristalul de carbonit funcționează ca un fel de antenă ce recepționează energii de frecvență mai înaltă și care îi transmite creierului aceste informații neobișnuite.
Opinia sa despre glanda pineală și capacitățile ei neobișnuite de a recepta energii de frecvență mai înaltă are o perspectivă similară cu cea a înțelepților din India antică.
Într-adevăr, ideea potrivit căreia creierul ar fi un receptor al energiilor mai înalte o împărtășesc numeroase și diverse tipuri de yoga, nu doar cele din India, dar și cele din sud-estul Asiei, din Tibet (sub forma tantrei sau a explorării energiei interioare) și China (în special în taoism), precum și multe tradiții șamanice indigene din întreaga lume.
În ultimele câteva decenii, am studiat și comparat perspectivele și metodele acestor tradiții diverse și, deși între ele există diferențe clare, există totodată și similitudini certe.
Una dintre aceste similitudini este convingerea că trăim într-un cosmos de energii subtile, pe care le putem atrage pentru a ne extinde conștiința și a ne intensifica sentimentul de sănătate și stare de bine.
Încăperile de sus
Termenul încăperile de sus este o metaforă folosită pentru a descrie funcțiile superioare ale creierului, inclusiv pe cele care își au originea în ventriculul al treilea (Peștera lui Brahma). Iar ca instrument metaforic, termenul este foarte exact, căci în sistemul creierului/minții omenești există într-adevăr numeroase „încăperi”– însemnând aptitudini unice.
Una din multele capacități neobișnuite ale creierului este aceea de a se conecta, după câte se pare, cu energii și informații aflate în afara tărâmului individului. În experiența mea, acest gen de energii subtile și informații transcendente nu e constrâns de limitările legate de timp, spațiu și circumstanțe, ci e conectat la un câmp vast de informații ce transcend percepțiile noastre obișnuite despre timp și spațiu.
În 2019 am desfășurat un atelier de lucru în scopul de a împărtăși aceste informații, pentru că simțeam că accesul la potențialele noastre mai înalte va fi crucial pe măsură ce înaintăm în acest mileniu nou. Am intituIat acel atelier de lucru The Upper Rooms/Încăperile de sus.
Pentru mai multe informații despre înregistrările de la atelierul de lucru, mergeți la secțiunea Store/Magazin de pe adresa www.tomenyon.com sau faceți click aici.
Aș dori acum să vă împărtășesc forma de bază a unui exercițiu din acest atelier de lucru Intensiv, ce activează unele din potențialele cuantice ale propriei Camere ezoterice, precum și glandele pineală și pituitară.
Octaedrul auriu
Octaedrul este unul din cele cinci solide platonice. În cadrul școlilor de filosofie pitagoreică și platonică, aceste cinci forme geometrice erau saturate de atribute mistice. Elevii erau încurajați să contemple semnificația și uzul acestor geometrii pentru a deschide căi în alte dimensiuni ale conștiinței.
În acest exercițiu de activare, vă imaginați un octaedru auriu strălucitor în camera voastră ezoterică (ventriculul al treilea). Prin puterea intenției, faceți ca octaedrul să se rotească în orice direcție vi se pare naturală. Dacă nu aveți nicio preferință, rotiți octaedrul în direcția acelor de ceasornic (privit de sus în jos). În timp ce se învârte, el emană o intensă lumină aurie în camera ezoterică și în glandele pineală și pituitară.
Pe lângă aceste zone, lăsați lumina aurie să radieze prin tot creierul, activând astfel rețeaua complexă de microfilamente și microtubuli din întreaga rețea neuronală a creierului. Pentru cei nefamiliarizați cu acești termeni, un număr crescând de cercetători propun ideea că e posibil ca niște canale minuscule din creier – denumite microfilamente și microtubuli – să fie implicate în capacitatea creierului de a opera la un nivel mult mai rapid și mai extins de funcționare decât nivelul neuronal – un domeniu al activității creierului numit nivel cuantic. După părerea mea, acest potențial cuantic al creierului uman ne informează multe din experiențele spirituale și transcendente.
Notă: Vă puteți intensifica considerabil experiența cu Octaedrul auriu ascultând o înregistrare psihoacustică care vă mărește activitatea undelor alfa/teta din creier. Puteți să ascultați și/sau să descărcați o înregistrare psihoacustică pe care am creat-o în acest scop general (modificarea conștienței), mergând la secțiunea Listening de pe pagina noastră de internet (www tomkenyon.com) și defilând în jos până vedeți titlul Spatial Cognizance: A Hathor Sound Meditation/Conștiență spațială: o meditație acustică hathor, pe care o aveți la dispoziție gratuit. Pentru o eficiență maximă, vă sugerez să o ascultați cu căști.
La fiecare bătaie a bolului tibetan, imaginați-vă că impulsul sunetului emis de bol lovește cu blândețe octaedrul, făcându-l să se învârtă în mijlocul ventriculului al treilea.
Tot gratuit, puteți vedea suportul de curs de la acest atelier de lucru, mergând la secțiunea Articles de pe pagina de internet și căutând titlul The Upper Rooms – Class Handouts. În aceste documente sunt incluse link-uri către articole ușor de înțeles de nespecialiști, precum și către rezumate științifice și resurse despre microfilamente și microtubuli.
Bănuiesc că înțelepții din vremuri mai de demult, care au descoperit Peștera lui Brahma prin puterea intuiției lor, au întâlnit de fapt din întâmplare nivelul cuantic al propriului creier.
Și mai sunt de părere că interacțiunea cu potențialul cuantic al propriului creier și stăpânirea lui este o condiție prealabilă pentru evoluție spirituală, fiind posibil să se dovedească a fi și un factor determinant al supraviețuirii noastre într-o lume ce devine cu rapiditate mai interconectată și complexă. Într-adevăr, capacitatea de a ne valorifica potențialul cuantic al creierului poate fi ceea ce ne îngăduie să vedem lumea în maniere noi și să creăm soluții noi la problemele lumii.
„Nu putem să ne rezolvăm problemele având aceeași gândire ca atunci când le-am creat.”
Albert Einstein
©2020 Tom Kenyon Toate drepturile rezervate
Traducere: Ana Nicolai